\c 3 \v 1 Petrus Limeos Si Tou Raai Kakelang \p Makasa, petrus wo si yohanes mako witu bale empung, witu jam masombayang, witu jam kasiou. \v 2 Wo si esa tuama, si raai kakelang sakitan timuureemei sia witupe poot ni mamana pinopoanei susurnendo sea metamako nisia witu pepenet gerbang bale empung, nginaranan pepenet gerbang gekos si makiwehe sapa - sapa witu se tou - tou mauntep witu bale empung. \v 3 Kalolohona si petrus wo si yohanes mauntep witu bale empung, sia kumiwehe wia nisea.
\v 4 Wo si petrus o si yohanes tumuusako nisia wo lumila, lohonei kai. \v 5 Wo si tou raai kakelang tiin lumenge mako witu si petrus o si yohanes, kaampit maarap makaindo sapa - sapa wia nisea. \v 6 Taan si petrus lumila nyaku kuraai wana si perak kaapa mas, taan mbia nyaku, weheku nikou, witu gorem ni Kristus Yesus, tou nasaret tiin, tumoorei wo kumelangou.
\v 7 Wo timboyanei ni petrus lawasena leleos wo sumawang nisia tumoor, niitukan nae wo duhina mina enteemong. \v 8 Kaampit merente - rentek sia tumoor wo tumuur kumelang, wo sia muntep witu bale ni empung mawali si petrus o si yohanes, mengelang wo merente- retek, kaampit meloo - loor si empung.
\v 9 Pakasaanse tou limoho nisia makelangou, se maloor si empung. \v 10 Wo sea tumuusnisia, ka si tou mong tiin si maruhumun witu pepenet gerbang leleos bale ni empung, makiwehe - kiwehe, nisea se wuta kaerangen wo maloor sapa minamuali wia si tou tiin.
\v 11 Petrus Lumila Witu Se Tou Laker \p Si timimboipe witu si petrus o si yohanes pakasaan setou lumentengei wia nisea witu loloangan, pailaan loloangan salomo, kaampit maerang. \v 12 Wo kalohoanako ni petrus, sia petrus lumilaame witu se tou laker tiin: ei kau tou israel, kaakau maerang witu minamuali yaai kaapa kaakau meloho - loho nikai, tanu ma woi, kaampit kuasa kaampit kasalehan nai sandiri, o kai sumiwo si tou yaai kumelang?.
\v 13 Empung abraham, wo si ishak kaampit si yakub, empung tua'ata rior sease ma mulia si hamba na, Yesus si nyai niu serahkan wo tolak witu sinaru ni pilatus witu sia minutus mabebebas nisia. \v 14 Taan nikau timolakete si kudus woulit, wo kau kumiwehe si tou memunu wetaamei wia nikau.
\v 15 Wo kau munu si tou memehe katoutouan, si nyaimong toorei ni empung ni empung witu nantara ne tou minatemong, kumura waya nyaai, nikau mong kau saksi - saksi. \v 16 Wo dumasar witu iman tunggorem ngaran ena, sia si Yesus siamong si minente si tuama yaai linohoniumong wo tinuus niumong wo iman minai limalenei wia nisia si minehe momei kasehatan makaleos wia si tuama yaai tu sinaru niu waya.
\v 19 Niitumong, matobatou wo mareng rior ndosamu raai waya. \v 20 Makar witu nendo kalegaan mangemai, wo kakai ni empung wo rior sia rumeno si Kristus si tinetap wia nikau, siamong si Yesus.
\v 21 Siamong si tinerima na surga makar witu nendo pawawangunen witu pakasaan tasiu nyai lila ni empung lumalan witu se nabi na se kudus timuureemei rior. \v 22 Si musa limila:si opo empung gemu si tumoorei wia nikau si esa nabi tanu nyaku, witu nantara se patuari - patuari mu sandiri, nikaupakiwehen luminga sapa te lilaan wia nikau. \v 23 Wo nyaai mamuali wia se tou - tou setia luminga si nabi - nabi tiin, se liong witu nantara ne bangsa - bangsa.
\v 24 Wo pakasaan se nabi - nabi se minalilaamong, tumuurei witu si samuel wo se timondongei nisia kahai se mahabar nendo - nendo yaai. \v 25 Nikau kau taranak ne nabi wo witu kakawaren si niwomong ni empung kaampit se tu'a tu'a rior niu, kaampit lumila witu si abraham lumalan witu surumu pakasaan taranak wia kaoatan se kamangen. \v 26 Si empung, katotoor na temei si hambana, kumirimako nisia wia nikau katare tare makakamang nikau wo sumiwo tou o sitou wia nantara niu rumooumei wo marengei witu kalewoan.
\v 36 Taintukan kahai si yusup, tou lewi taranak siprus, sia kahai si tinowa amei ne rasul, barnabas, nartina oki pahibor, mangker numa taintuna wo mali ndoit, weta namako tu na'e ne rasul.\v 37 a
\v 36 Taintukan kahai si yusup, tou lewi taranak siprus, sia kahai si tinowa amei ne rasul, barnabas, nartina oki pahibor, mangker numa taintuna wo mali ndoit, weta namako tu na'e ne rasul.\v 37
\c 5 \v 1 Ananias wo si Safira mawaawa roh empung \p Wewehan si tuama, makangaran Ananias, wo si kaawuna ngara Safira se mawawangker taintu nea. \v 2 Wo kaampit kailekan ni kaawuna, si Ananias tiin tumahang noki, witu winangkerana tiin, pa pakeana sandiri, wo si minalite telaau, tu wetanamako tu riorako nae ne rasul - rasul.
\v 3 Taan si Petrus lumila, "Ananias, kaa si iblis si minuta natemu wo kou matotowo sih roh kudus, wo kou tumahang balina witu nyai wangker tiin? \v 4 Witu ndaaipe nyai wangker, ndaai reen tana tiin taintu mu te? wo kawangkerako niitu, ndaai reen tana tiin wia kuasa mu? kakou magenang siniwomu tiin tunggorem natemu? nikou raai matowo wia si tou, taan witu si empung. \v 5 Wo kalilingana paila tiin, Ananias tiin kanawu wo sia mate, wo mamuali kaindean witu se pakasaan setou liminga nyaai. \v 6 Wo mai setaretumou, sumaputako nisia, wo alinea tu luar, ako kuburen.
\v 9 Petrus lumila wia nisia : kaakau, nikou wo si kaawumu kau minahandianong mawawaawa roh ni empung? lokon, tanda nae - nae ne tou kimuburako si kaawumu, witupe sinaru pepenet, wo nisea kahai semangkatako nikou witu luar. \v 10 Kasengeemei si Safira kanawu witu riorako nae ni Petrus sia mate, kauntepei ne taretumou kalohoaneamako si Safira si minatemong, wo sea makatei nisia alin witu luar, ako kuburen, witu tawi ni kaawuna, \v 11 Wo mamuali kaindean karengan witu sejemaat - jemaat wo setou liminga nyaai.
\v 14 Wo se maka lakerete setou mapercaya tunggorem ni empung, selaker karengan, tuama kaapa wewene. \v 15 Niitu mong nisea mopo setou - tou sakitan, makowitu lalan - lalan, wo tumekelako nisea tu natas kalekos ni alasan noham rior sa sia mai si Petrus, maan bayang nate lumawet, wo tumeka pirawia nisea, \v 16 Wewehangkan kahai setou witu kota omai, nisea sewitu limendong Yerusalem mai mawali - wali, malimei se tou sakitan, kaampit setou niuntepan ni roh - roh lewo, nisea waya se lineos.
\v 17 Se rasul - rasul se tinimboyan \p Maan se imam - imam sela tumoorei, kaampit se mengiit, nisea se golongan Saduki, wo sea se winuta kadengkian. \v 18 Sea tumimboi se pakasaan rasul, sea untep nea mako witu bui.
\v 19 Taan witu bengi, si tou malaikat empung, mai muka pepenet - pepenet mbui, wo kumehorei nisea waya, mondolei witu luar, wo lumila, \v 20 Mange, tumoor, wo habarako witu setou - tou tumbale ni empung, pakasaan firman, kumura penou - nouan yaai. \v 21 Wo kalilinga nea niitu, witu momoondo pe karengan, sea muntep witu mbale empung, wo tumuur mahajar, kaayo temei ni imam sela, wo setou makinei nisia, sia merur se Sanhedrin wo se majelis tu'a - tu'a Israel, wo rumeho tou mako witu bui, malimei se rasul - rasul tusinaru nea.
\v 24 Wo kalilingate niitu, si kapala majaga bale empung wo se imam kapala, nisea waya se minalikoko, ose rasul tiin, wo memoi - moi kumura nyaai toro mamuali. \v 25 Sia mangemi si esa tou lumila nisea : "lohon, setou - tou nyai niu untep witu bui, se timoor witu bale empung wo mahajar setou laker.
\v 26 Niitukan si kapala majaga bale empung wo se pangawalena mange wo malimei se rasul rasul tiin, taan ndaai minake kakarasan, ka se mainde lahawanei batu nie tou laker tiin. \v 27 Kaali neamei si Petrus wo si Yohanes, sea saru nea mako witu se Sanhedrin, si imam sela tumuur mo nisea, sia lumila , \v 28 Nikai limarangou nikau, tia mahajar mahali - ali ngaran niitu, taan nikau minutamong Yerusalem kaampit najaran niu, wo nikau mapaar, rior ndaha ni tou tiin tanggongen nai.
\v 29 Petrus wo se rasul mingkot, nikai lembe malinga - linga si empung taan setou. \v 30 Empung tu'a - tu'a ta rior se timooromei si Yesus, si winunu niu, wo sia salipen niu. \v 31 Si empung si meretou nisia witu lawas leleosena mamuali pamimpin, wo juru selamat, mawewehe matobat wia se Israel, wo ampungan tu natas dosa - dosa nea. \v 32 Wo nikai mamuali saksi - saksi wia pakasaan nyaai, taintukan kahai roh kudus, nyainong wehemei ni empung witu setou malinga - linga nisia.
\v 33 Kalilinga neate niitu, nate nea tanu mokan patueken, wo paar mawuwunu se rasul tiin, \v 34 Taan wehan si esa tou Farisi makangaran Gamaliel, sia si esa guru taurat, si paormatan ne pakasaan tou, tumoor sinaru ne Sanhadrin, wo rumehe rior se rasul tiin aline witu luar, ndaai ure.
\v 35 Wo sia lumila wia nisea : ei, tou tou Israel, lohonako maleo - leos, sapa siwon niu wia se tou - tou yaai, \v 36 Ka witu nendo limangkoi yako, Teudas timoorei, si maila nawakena si tou penting, wo witu setou woo epat maatus, segimabung nisia, taan nisia kinawunuan wo se tou mengiit nisia seraai mong minatailekan, makar nisea maapu waya. \v 37 Tumondongako si Teudas, si Yudas witu Galilea si timoorei, witu noras sensus, wo kumehorei laker tou, kumiit nisia. sia kahai siwinunu pakasaan setou makiit nisia seraaimong minatailekan.
\v 38 Niitumong witu minamuali yaai, nyaku ngumeenge wia nikau : roou - roou mako setou yaai. o waya mako sea, ka saitu parencanaan wia si tou o mai, niitu ndaai mamuali. \v 39 Taan saitu parencanaan yaai wia si empung, o mai, nikau raai mampu matatahang niitu wo nikau, kau pailaan masasaru si empung.
\v 40 Nisea semakiit tuturu ni Gamaliel, tumondong niitu, tumowa mako sea serua rasul tiin sea meewel nisea, wo lumarang nisea maila tungara ni Yesus seweta mako. \v 41 Niitumong se rasul - rasul tiin mange tu sinaru ne Sanhedrin, wo ma paar - paar ka nisea paangapen toro tumahang kasusaan, paseseroan, ka ngarana. \v 42 Wo susur nendo, witu bale empung wo witu bale esa mako witu balewalina, sea se raai mena' mahajar mahabar ninjil ka si Yesus tiin siamong si kristus.
\c 6 \v 1 Pitu Tou Sinisir Mamuali Pelayanan Khusus
Tu nendo - nendo niitu, sekalakeran ne murid mako mahanes wewehan se tou - tou helenis makiupus witu se tou - tou ibrani karengan, ka si janda - janda witu senyai neamong waya witu gorem paselewiren tikohon susur nendo.
\v 2 Wo se maplorua rasul tiin tumowa mako pakasa se murid wo lumila: ndaai ulit wia nikai mawawaya firman ni empung ka maselewir meja. \v 3 Niitumong patuari- patuari sisirenako sepitu tou wia nantara niu si palohon niu leos siwuta o roh kudus, wo pande, si paaindonai, witu paayangen yaai. \v 4 Wo nikai, kai sumombayang tumekun witu gorem mahabar firman.
\v 5 Nyai lila tiin simenang nate pakasaan tou, wo sea sumisir si stefanus si tou wuta kaampit iman, wo roh - kudus, mai filipusprokhorus, ni kanor timon, parmenas wo si nikolaus si esa tou proselit tu antiokhia. \v 6 Alinea sea waya sumaru witu se rasul wo maka sombayangako sea, wo serasul tiin meta mako lawas tu rookos ne pitu tou tiin.
Timimboi Si Stefanus \p \v 8 Stefanus tiin si wuta kaampit anugerah wo kuasa, sisimiwomong paayangen sela wo makaerangen witu selaker tou. \v 9 Taan se woo pira tou tu sinagoge omai, se pailaan libertini leos se tou tou kirene kaapa se tou - tou aleksandria wo se pira tou tu kilikia wo asia omai, tumoorei mako maaindoan o si stefanus.
\v 10 Taan, nisea si raai makaindomama bantaan kabijaksanaan wo roh wo wia nisia si stefanus maila. \v 11 Wo memene - menes nisea mahasut sepiratou mako lumila: kai limingamong wia si tou tiin maila no jatan witu si musa o si empung.
\v 12 Wo sea tumondo se laker tou, tu'a tu'a, wo se ahli - ahli taurat, mai witu si stefanus tumimboi nisia wo sia alin nea sia witu sindaru ne sanhedrin. \v 13 Sea malimei se saksi - saksi towo lumila: tou yaai si raai mena, maila womengila - ngila sapate malawang tampa kudus yaai wo hukum taurat. \v 14 Ka, kai limingamong nisia si maila ka si Yesus tiin tu nasaret omai, si rumombek tampa yaai wo sia malalaeng nadat nyai warisei ni musa wia nikita. \v 15 wo kaloho mako gio ni stefanus, pakasaan se tou rimuhumun witu se sanhedrin lumoho giona tanu mokan gio ni malaikat.
\c 10 \v 1 Petrus o si Kornelius \p Makasa, witu kaisera, wehan si tou makangara Kornelius, sia si tou perwira witu se suraro Italia, \v 2 Sia sitou saleh, mainde si empung, taintukan kahai se tou - tou sangawalena, wo laker mawehe sasawangen witu se tou - tou, wo si menombayang - nombayangete wia si empung.
\v 3 Makasa witu nendo makekerem, wo jam kasiou nendo niitu, sia lumoho karengan witu kalolohan, si esa malaikat ni empung, mai wo lumila wia nisia : "Korneliu", \v 4 Wo sia kaloho witu si malaikat tiin, kaampit ninde wo lumila : "sapa nyaai, tuan?" malaikat tiin lumila wia nisia : "sombayang - sombayangemu wo pemehe - mehemu, simeretou minamuali peringatan tu sinaru ni empung. \p \v 5 Tarekan, rehomomako se tou - tou mako witu Yope, wo towaanei si tou ngaran Simon si pailaangkan kahai Petrus. \v 6 Nisia mahana mawali - wali o si tou makuli kuli ngaran Simon, mbalena witu liilik tasik.
\v 7 Kaangete ni malaikat masirita o nisia, wo si Kornelius tumowa mako serua maselewir kaperluana sandiri, \v 8 Wo tumerangako pakasaan wia nisea, sia rumeho nisea mako witu Yope.
\v 9 Mawoodomei, se witu lalan makelang, se tumawimong kota tiin, Petrus sumeret tu natas naatepan, bale. niitu woo jaam kaenem ka si masosombayang. \v 10 Wo sia mapendam naharem, wo si paar maka - kan, taan witu se tou se mahator kakanen, Petrus lomoho, nyai papalohomei nisia, \v 11 Wo sia lumoho langit minawuka, wo tanuate roko' lempar karengan, timumpamei, meroimei makar sumampur ntana. \v 12 Witu gorem niitu, wewehan se tayapo - tayapo naeepat, wo se tayapo - tayapo raai si nae, kaampit se burung na natas.
\v 17 Niitu si Petrus tanuape si minalikoko, magenang sapa kaakoan nyai papaloho linoho tiin, kalohoane setou - tou nyai rehomei ni Kornelius, se menero - nero wisa bale ni Simon, setimoor witu pepenet gerbang. \v 18 Wo kaampit nisea matowa, sea kahai mawoi, si Simon patowaan Petrus sa sia minenamako witu.
\v 19 Si Petrus, si megenang - genange linohona tiin, wo roh lumila wia nisia : "lohone wewehan se telu tuama menero nikou" \v 20 Tumooromei wo tumumpa momei, mangemong mawali nisea tia mainde - inde, ka nyaku si rimeho nisea.'' \v 21 Wo tumumpamei si Petrus mako witu se tou tiin, kaampit lumila : "lohon, nyakumong si peneron niu" sapa alasan niu masero nyaku?"
\v 22 Sea lumila : "si Kornelius, si tou perwira, makiit nulit wo si mainde si empung. si kailekan karengan tou leos witu pakasa se bangsa Yahudi, si genangan nomei ne malaikat kudus, kai mai wo rumeho nikou, maiwitu balena, wo palilingana pailaamu. \v 23 Petrus tumowaamei nisea muntep, mehe wia nisea tampa pa - enaan witu. mawoondomei, sia mawongke wo mange mawali - wali nisea wo sepira patuari esa imam, witu Yope kumaapit nisia.
\v 24 Tu nendo tumondong, sea muntep witu kaisarea, si Kornelius si mengena' ngena' mokan nisea, wo siminerurou sepatuari - patuarina wo se kaampit - kaampitena.
\v 25 Kauntep temei ni Petrus, si Kornelius mako mahilekan o nisia, wo sia kumundu tu nae ni Petrus sumemba nisia. \v 26 Taan si Petrus sumawangei nisia tumoor. wo lumila : 'tumoorei! nyaku kahai ku toute."
\v 27 Si Petrus si mailaape o si Kornelius, Petrus gumoremei, kailekan namako laker tou minerur witu mawali - wali. \v 28 Wo si Petrus lumila wia nisea. "kailekan niu ka minamuali raai geleos, witu se tou Yahudi, mahilekan kaapa mako witu se tou raai Yahudi, taan si empung timuruumong nyaku, ndai toro maila wia seitesia sitou, sapa niitu haram kaapa najis. \v 29 Niitumong, nyaku ku raai timolak, nikai rumeho nyaku mai, niitumong nyaku moi wia nikau, sasapa alasan nikau tumowa' nyaku?
\v 30 Wo Kornelius lumila : "epat ngaendo limangkoi mako, makar jam yaai, witu jam ka siou, nyaku ku masombayang witu baleku, wo kalohoangku, sa wewehan tou timoor tu sinaruku, si limambung kumera - kerap. \v 31 Wo sia lumila : "Kornelius sombayangemu, liningamong, wo pemehe - mehemu gienangou tu sinaru ni empung." \v 32 Niitumong, reho mako tu Yope wo kiwehen si Simon patowaan Petrus mai. nisia si mena witu mbale ni Simon, si menguli, kuli witu lilik tasik, \v 33 Niitumong, nyaku mehete rimeho se tou - touku menge tu nikou, wo nikou kinawehanong ate leos, paar mai, tarekan, kita waya wia nyaai, tu sinaru ni empung, malilinga pakasaan nyai nong perenta ni empung wia nikou."
\v 34 Petrus mahabar ninjil tumbale ni Kornelius \p Wo, si Petrus mukaamei suma kaampit lumila : "tarekan, kumangartimong karengan, ka si empung, si raai menawa weka" \v 35 Taan witu se bangsa, se tou mainde nisia, wo masiwo kaulitan, se kapaare na. .
\v 36 Firman nyai wehe ni empung witu se tou Israel mahabar leos, damai sejahtra lumalan witu si Yesus Kristus, siamong si empung witu se pakasaan. \v 37 Kailekan niumong tare, sapa minamuali witu pakasaan Yudea, tumuurei tu Galilea, kawewehena lelendeman. pahabar ni Yohanes. \v 38 Kailekan niu si Yesus, tou Nasaret, kumura sia ni urap ni empung o roh kudus kaampit kuasa, sia mange malendong masiwo geleos, wo maleos pakasaan se tou pasiwo - siwon ni roh lewo, ka si empung mawali - wali nisia.
\v 39 Nikai mong si menren witu pakasaan sapa siniwo ni Yesus. leos witu mbanua ne tou Yahudi kaapa witu Yerusalem. sea minunu'umong si Yesus. kaampit gumantong nisia witu kayu salib. \v 40 Taan si empung timoorei nisia witu katelu ngaendo wo lumoasako nisia mapaturu nawakena sandiri. \v 41 Ndaai witu pakasaan se tou, taan wia nikai, wewerenan sinisir ni empung, katare, se ma - kan, manoonot o nisia katotoor namei tu nantara netou minate.
\v 42 Wo sia merenta wia nikai, mahabar wia se tou - tou, wo mawehe kasaksian nulit karengan ka nisiamong si tinetap ni empung mamuali hakim tu natas ne tou. matou - tou kaapa se minatemong. \v 43 Wia nisia, pakasaan se nabi masaksi, ka seitesia si tou mapercaya witu gorem nisia, si makaindo ampungan dosa lumalan witu ngaran ena.
\v 44 Empung timuru, ka nisia si tumerima pakasaan setou \p Si mailaape waya niitu si Petrus, roh kudus timumpa momei tu natas setou witu seliminga firman tiin. \v 45 Wo se tou - tou percaya se sinunatou se minawali mei, si Petrus, maerang ka karunia roh kudus, nyainong palusei kahai witu se bangsa - bangsa walina.
\v 46 Ka, sea malinga, se tou tou tiin semasiritamong minalae - laengan bahasa wo sea meloo - loor si empung, wo si Petrus lumila. \v 47 Ndai reen, ndaai wana si esa tou si toro mape ndano, malelendem se tou - tou timerimamong roh kudus, masuat nikita yaai? \v 48 Wo si Petrus merenta mako nisea, ako lendem tu ngaran ni kristus Yesus, tumondong niitu, se tou - tou kumiwehe si Petrus menapemako mawali - wali nisea pira ngaendo.
\c 12 \v 1 Yakobus Pinate Wo Si PetrusTinimboyan Ni Herodes \p Niitu raja Heroden mangkat lawas ena witu sepira tou, jamaat, mako mawawanti nisea. \v 2 Sia munu si yakobus patuari ni yohanes kaampit sambel.
\v 3 Kaloloho ni herodes ka siniwona tiin, si menang nate netdu yahudi tu pemehemehena kaampit tumimboi si petrus kahai, niitu mina muali witu nari raya roti ndaai rinagian. \v 4 Katitimboina si petrus sia untepena witu bui wo sia serakanamako witu se suraro meloho loho nisia, sia simapaar, sa raimong paskah, sialinong tu sinaru lakertou.
\v 5 Wo si petrus tahangen tu gorem bui, taan sombayang wehe si petrus meheme - mehete pasiwon paserete wana si empung ne jamaat. Malaikat Ni Empung Ruooumei Si Petrus Witu Mbui \p \v 6 Makasa witu bengi si herodes maali si petrus mondolei si petrus timekele tu nantara ne rua suraro, si winaakes on rua rante wo se majaga witu sinaru pepenet se meloho - loho mbui.
\v 7 Wo, kalohoan, si esa malaikat ni empung timoor witu tawi ni petrus wo wehan terang mengera - ngerap witu sel bui tiin, wo si malaikat tiin tumeetek ako salaasak ni petrus wo mongke nisia, kaampit lumila: repet tumoorei wo rante rante minaakes nisia mehete nyai kaweta tu lawas ena. \v 8 Wo si malaikat tiin lumila wia nisia: waakesen rerehenan nu pakenong selopemu tu si wona taintu wo sia lumila kahai: lambungendong jubahmu wo kumiit nyaku
\v 9 Sia mondolei si petrus kumiit si malaikat tiin ndaai kailekan na ka sapa mina muali yaai kaampit si malaikat tiin, palolohon karengan, wo pailanate, sia limoho tanu nyai papalohomei. \v 10 Witu sea lumawetako si majaga katare wo si karua, sea kaayo witu pepenet gerbang besi, matoro witu kota, pepenet gerbang tiin minawuka sandiri wia nisea sea mondolei, kumelang makar kaayo witu lalan oki, wo kasengeemei si malaikat tiin timelaau mong si petrus
\v 11 Kawongkemei si petrus, witu sapa mina muali witu nisia sia lumila: tarekan kumakai lekou karengan ka si empung rimeho momei si malaikat na lumempot nyaku witu lawas ni herodes witu pakasaan marapen ne tou yahudi. \v 12 Ka sasadarei niitu waya si petrus sia mako witu bale ni maria mama ni yohanes si patowaan markus, wo witume laker tou minerur mawali - wali wo masombayang.
\v 13 Katetengkorang pepenei si petrus, si wewene makangaran rode si minai muka pepenet. \v 14 Ka kenalana mako suara ni petrus, ka si kina paaranong karengan kinaliuran namong mawuwuka pepenet, ka si mehete limenteng mako witu gorem wo mako lumila sia si petrus si timoor witu ntawi pepenet gerbang. \v 15 Sea lumila witu si rode nikou kou minasenomong taan si rode si mengila ngilaate niitu, wo nisea maila: niitu si malaikat ena.
\v 16 Si petrus si menengko - negkorete, wo kawuwuka neanamei pepenei wo lumoho si petrus se nyai kasenge waya. \v 17 Taan kawewehe mako ni petrus tanda o lawas ena rior nisea menes, wo sia tumuur sumirita wia nisea kumura si empung malimei nisea kumura si empung malimei nisia mondolei witu bui wosia lumila: ako lila nyaai waya witu si yakobus wo witu se patuari - patuari esa iman, wo sia mange tumoro witu tampa walina.
\v 18 Witu lambotou si endo, mamuali patotu kocan sela witu nantara sesuraro, kumura minamuali wia si petrus. \v 19 Kapapate Ni Herodes \p Si herodes masero sipetrus taan si raai kinaidoan - na, sia meriksa se majaga wo merenta mako rior nisea waya peten wo si herodes tumumpa mako tu yudea mako witu kaisa rea wo mena witu.
\v 20 Niitu si herodes si maupi karengan witu, se tou - tou tirus o sidon wo kaampit minaesaan, sea mai tusinaru ni herodes wo sea melur si biastus siasi mahurus rumah tangga ni raja, nisea makiupus makiwehe ndame, kabanua nea makaindo kakanen witu banua ni herodes. \v 21 Witu nendo tinantu neamong, si herodes limam bung o lambungena karajaan ri muhumun witu tahtana, pengadilan woa sia mehe pidato wia nisea.
\v 22 Rakyat se memehete maseesek mareke: nyaai suara ni empung, ndaa tou. \v 23 Niitukan si esa tou malaikat, sumepe nisia ka nisia si raai minehe kamuliaan wia si empung wo sia ka - nen ne witek - witek makar sia mate.
\v 24 Taan firman ni empung maka tou temei mangawengawes. \v 25 Wo si barnabas o si saulus marengei tu yerusalem malekepako paayangen palayanan nisea wo sea melurei si yohanes si patuwaan markus.
\c 13 \v 1 Tinugasan Sandiri Witu Si Barnabas Osi Saulus \p makasa wehan sewitu nantara ne jamaatantiokhia, nabi - nabi wo se guru - guru si barnabas, simeon patowaan niger, luklus witu kirene, menahem si si nela mawali - wali si herodes raja mbanua wo si saulus. \v 2 se maibadahpe se tou - tou wia si empung wo mapuasa, lumilaamei si roh kudus: tampasako wia nyaku si barnabas osi saulus, se pawewehangku im paayangen ka niitu nyaku tumowa nisea. \v 3 Tumondong niitu, muasa mako nisea wo sumombayang, kaampit meta mako lawas nea witu si barnabas osi saulus wo rumeho seandua mange.
Barnabas Osi Saulus Witu Pulau Sipirus \p \v 4 Karerehote ni roh kudus sea mange, si barnabas osi saulus tumumpa witu se leukia, witu mokan sea sumengkot mako tu siprus. \v 5 Kaayo mako sea witu salamis, se mahabar firman ni empung witu sinagoge - sinagoge tou yahudi wo sea mali kahai si yohanes mamuali maselewir nisea.
\v 6 Sea mange lumendong pakasaan pulau tiin makar tu pafos, mahilekan osi esa tou masihir si tou nabi towo yahudi, makangaran baryesus. \v 7 Sia mawali - wali si prokonsul makangaran sergius paulus, si tou pande, kimiwehe si barnabas osi saulus maiwianisia wo si paar malilinga firman empung. \v 8 Taan si elimas, si menihir tiin ka niitumong ngaran ena nyai selok, paar masasaruan osi barnabas kaampit si saulus si maulit marereko si prokonsul witu elimas.
\v 9 Taan si saulus, si kenalen patowaan paulus, winuta mei roh - kudus tumuus witu si elimas. \v 10 Wo lumila:ei kou, kou wuta katowoan wo kalewoan, nikoumong kou oki ni ibus, nikoumong kou musuh witu pakasan kaulitan, sapa kou tia mena marereko lalan ni empung rendai.
\v 11 Tarekan, lohone, lawas ni empung mai tu natas emu wo kou mamuali letok raai mong maloloho si endo wo pira ngaendo niitu kan tu mangemai nahawun wo kari mbunawan tumumpamei witu nisia wo sia mange masesero tou tumimboi lawas ena. \v 12 Wo si prokonsul tiin minamuali mapercaya karengan limoho sapa minamuali niitu mong sia maerang witu najaran empung.
\v 13 Antiokhia Tu Banua Pisidia \p Makasa si paulus ose tou tou mawali nisia sumengkot witu pafos makar witu perga wana pamfilia, taan si yohanes tumelaau nisea mareng sumauptu yerusalem. \v 14 Taan saulus osi barnabas memehe - mehete kumelang witu perga, wisea kaayo tu anti o khia witu pisidia, wo witu nendo sabat, dea mako witu sinage, rumu humun witu. \v 15 Witu se ma tembo nukum taurat wo buk nenabi - nabi kapala - kapala sinagoge rumeho tou mako lumila witu se rua rasul tiin: patuari - patuari, sa kau wewehan lilila pengiboran, wia se tou tou yaai lilaamei.
\v 16 Wo si saulus tumoorei wo sia mehe mako tanda o lawas ena kaampit lumila: ei nikau tou israel, wo mainde si empung lingane. \v 17 Empung ne bangsa israel yaai sisimiriu se tu'a tu'a ata wo tumoore bangsata kaureannisea mahana tu mesir, wo kaampit lawas nyai angkat sia mali nisea rumoou mei witu. \v 18 Kaurean woo epat ngapulu ngataon, sia si simabar limoho pasiwonea witu padang rembet.
\v 19 Wo, paapuna mako se pitu bangsa witu tana'kanaan, wo si marisako tana tiin. \v 20 Nyaai waya minamuali woo epat ngaatus lima ngapulu ngatalin, kaureana maapa mako niitu empung sumerakanako hakim - akim maka witu si nabi samuel.
\v 21 Tumondong niitu sea kumiwehe si tou mamuali raja, wo si empung mehe ni sea si saul, oi tuama ni kish, si tou taranak ni benyamin, makar epat ngapulu ngataun. \v 22 Ka sisingkir temako ni empung si saul empung tumoorei si daud mamuali raja nea, wo kumura sia si empung simaksimong wo lumila: nyaku ku minakaindo mong si daud oi ni isai, sia si kapaar nate ku, nisia si sumiwo pakasaan kapaareku.
\v 23 Witu mong se taranak ena si empung kiit kapaarena, mali wia israel si esa tou juru slamat siamong si Yesus. \v 24 Si raaipe minai si Yesus nyaimong lila katare ni yohanes kumur lelendeman patobatan witu pakasaan se tou israel. \v 25 Si malelekep paayangen si yohanes sia lumila: paila nitue sei nyaku yaai nyaku ndaai nisia, taan lohon niu mokan wewehan si tou tumondongei nyaku si mai, maroroute selop ena witu naena nyaku ndaai toro meta niitu.
\v 26 Patuari - patuari taranak ni abraham wo setou - tou wia nantara niu, se mainde si empung wia nikita nahabar kalempotan nyaai nyainong lilaa mei. \v 27 Ka nisea semahana tu yerusalem wo se pemimpin nea, se raai kumenal nisia wo se raai kumiit nyai lila ne nabi, patondeyan witu nari sabat, se limekepou paila ne nabi tiin, sea mukum si Yesus.
\v 30 Taan, si empung timoorei nisia tu nantara netou minate. \v 31 Wo kaurean nendo makoendo, Yesus mapaloho nawak ena witu setou - tou memali - mali nisia tumuur witu Galilie makar witu Yerusalem, wo tarekan minamuali saksi - saksi na wia banua yaai.
\v 35 Niitumong, sia kahai si limila witu gorem mazmur walina : nikou kou raai maya si tou kudus emu lumoho patean, \v 36 Ka si daud, kalalayani setou - touna sandiri kiit kapaaran ni empung, o sia mate, wo kinubur tu nantara ne tu'a na o sia lumoho patean. \v 37 Taan si Yesus si nyai toorei witu patean tu nantara ne tou minate, si raai limoho patean.
\v 42 Kaondol temei ni Paulus wo si Barnabas, se tou - tou makiupus satoro sea mehepeemei firman empung, witu nari sabat tumondong nyaai. \v 43 Malekepako pinahilekan witu sinagoge tiin, laker karengan se tou Yahudi wo se tou - tou Proselit [se tou raai yahudi taan agama Yahudi, sinunat]
\v 44 Witu nari sabat tumondongako, taite pakasaan tou witu kota mai merur ka malilinga firman empung. \v 45 Taan, kaloloho ne tou Yahudi se merame - rame, wo sea winutaong kadengkian wo tumur masasaru sapa paila ni Paulus kaampit maojat nisia.
\v 46 Wo, Paulus o si Barnabas mingkot kaampit kaberanian nea wo lumila : "nyaai kasa paindon, ka firman ni empung, geleos karengan saitu papaloho wia nikou katare, taan ka kau timolakete, wo mapendam nawakemu ndaai kaindo ratotouan ndaai si kaapuan, lohone, nikai mako witu se bangsa - bangsa walina. \v 47 Ka tanaaimong firman empung mehemei prentah wia nikai, "nyaku simiwomong nikou mamuali terang witu se bangsa - bangsa walina, rior nikau toro mali kalempotan makar wana tempok kaoatan.
\v 50 Taan se tou - tou Yahudi se mahelur se wewene - wewene leos, se paormatan witu, wo seto - tou penoroan witu kota tiin, rior sea toro sumiwo kasusaan witu si Paulus wo si Barnabas, wo mure' niseandua mako witu luar banua nea, \v 51 Taan kaampit nisea mapiipikako nawu witu nae nea, witu sinaru ne tou - tou Yahudi witumei, paulus osi Barnabas mako witu Ikonium. \v 52 Wo se murid se wuta ongkapaaran nea kaampit roh kudus.
\c 14 \v 1 Wo mamuali witu kota ikonium, paulus osi barnabas muntep mawalitu sinagoge tou yahudi, wo lumila tanu rengila - ngila nea, makar selaker karengan tou, sea tou yahudi kaapa tou yunani, minamuali percaya. \v 2 Taan se tou yahudi raai percaya, se pengaru se tou tou raai yahudi wo rumalung nutek nea, rior sea sumaru se tou - tou percaya.
\v 3 Niitumong sea mena witu se kinauren, taan se makote maka berani maila, wehe si empung, si minehemei kasaksian kumura habar anugerah na, kampit kumarunya mei tanda makaerangen, wo mukjisat - mukjisat mamuali lumalan witu lawas nea. \v 4 Taan se tou - tou witu kota se mina wete - weteng, walina se mahindote se tou - tou yahudi, wo se walina se mahindo se rasul - rasul.
\v 5 Saitu paayangen si niwomong makaleos ne tou raai yahudi kaapa tou yahudi, kaampit se pamimpin nea, mako mawawanti wo malahawa se rasul om batu. \v 6 Kailekanako ni paulus osi barnabas niitu, sea lumenteng mako witu listra o derbe, niitu kota - kota witu lika onia wo witu mbanua liilikena. \v 7 Wo witu niitu sea mahabar ninjil
\v 8 Paulus Witu Kota Wo Kota Derbe \p Witu listra, wewehan sitou rimuhumun ka nae na ndaai si keter, raaimong mamuali kumelang timuureemei si witupe poot ni mamana, wo si raaipe mina kela - kelangako. \v 9 Sitou tiin si malinga sapa paila ni paulus, kalohoanako ni paulus sia wo tuusan namako lohona sitou tiin si wewehan iman, paleleosen. \v 10 Wo paulus lumila kaampit marekei: tumoorei rendai wo naemu, wo sitou tiin rumentek tumuur makelang.
\v 11 Kalolohoane ne tou laker sapa siniwo ni , paulus, sea mangketei suara wo masirita witu bahasa likao nia, se opo - opo timumpamomei wia nuner eta wo mamuali masuat o nikita ntou. \v 12 Setou - tou maila si barnabas, siamong si zeus, wo si paulus siamong si hermes, kanisia si mapimpin sirita. \v 13 Imam opo zeus , kuilena mbitu luarena kota, mahali si sapi tuama wo wungang rinangkai, witu pepenet gerbang kota, nisia wo se tou laker paar mawewehe parsembahan kurban witu si paulus o si barnabas.
\v 14 Taan si rasul barnabas wo si rasul petrus, liminga nyaai, wo sea rumese lambung nea sea lumenteng muntep tu nuner ne tou laker kaampit. \v 15 matowo wo lumila: patuari - patuari kaaka masiwo tanu nyaai nikai kai tou te masuat tanu nikau, wo mahalimei nahabar leos wia nikau rior nikau marengei sumaup witu ndaai si kaaraanyaai, mareng witu siempung si matou - tou si simiwo langit, kaoatan wo tasik wo pakasaan witu gorem ena. \v 16 Witu saman ne tou - tou rior sia si minaya pakasaan bangsa makelang kumiit lalan sandiri.
\v 17 Taan si tiak maya nawak ena sa raai si saksi, ka nisia si mapaayang leos kaampit mehemei wia nikau nuran na langit, wo noras noras mawua, masesenang nate niu kaampit kaka - nen wo kasenangan. \v 18 Maane kaampit maila pakasaan yaai, nisea se raai kaena se tou laker tiin, rior nisea raai sumiwo parsembahan tiin wia nisea.
Some files were not shown because too many files have changed in this diff
Show More